Libertatea

Libertatea...un cuvant asa de simplu, atat de bine stiut, atat de invocat de la cei mai mici rebeli cand vor sa scape de directivele parintilor, pana la cei mai mari eroi care au murit.
Libertatea imi era atat de cunoscuta si credeam ca stiu sa o mentin etern. In loc sa castig tot mai multa experienta si sa descopar tot mai multe fete ale libertatii mi se pare ca incep sa nu ii mai descopar farmecul. Mi se pare ca nu pot sa ies din rutina asta molipsitoare. Am remarcat-o zilele astea cand ma trezesc cu o durere in piept - probabil din cauza pozitiei in care dorm sau cine stie. Dar rutina asta e exact ca durerea asta e molipsitoare,e zilnica si e sacaitoare. E ca un ecou care iti rasuna in urechi si nu stiu ce caut eu in situatia asta pentru ca asta nu sunt eu.
Discutam cu un prieten drag si imi zice: "Nu imi permit sa ma trezesc intr-o zi si sa zic ca ma doare in pula" Adica ca nu ai chef de ceea ce urmeaza sa faci. Adica sa poti sa faci orice alceva cand ai chef si ceea ce faci sa conduca spre o satisfactie pe care o astepti cu emotie. E ca si cum vrei sa faci ceva care intr-un final sa iti ofere satisfactia muncii. Se pare ca nici eu si nici prietenul meu nu mai gasim acea satisfactie.
E drept ca intr-o postare citam pe Steve Jobs zicand cand daca mai multe la zile la rand te trezesti trist e cam timpul sa schimbi ceva. Dar pe de alta parte uneori nu e asa de usor pe cat pare. Da trebuie sa schimb ceva dar ceva mai mult cred. Uneori nu e vorba doar de un job. E vorba de familie, e vorba de munca, e vorba de pasiuni, e vorba o sumedenie de chestii mici care sunt in viata ta.
Dar sa zicem ca ai vrea sa schimbi dar mai ai puterea, ai solutiile, ai potentialul? Uneori esti limitat, alte ori esti las... mi se pare uneori ca marea majoritate a timpului, oamenii sunt caciosi si lasi. Simpatici, draguti, destepti cu mii si mii de calitati dar lasi. Putini sunt cei care nu sunt; care is pot zice ca marea majoritatea timpului sunt corecti, curajosi si binenteles nebuni. Ma uit in jurul meu si asta vad - poate nu sunt in locul potrivit dar nu cred.

si apoi la toate astea se adauga prostia - prostia - prostia
Batranul ala caraghios cu parul alb zise: "Doua lucruri sunt nemarginite universul si prostia. Cu toate ca am unele semne de intrebare asupra primului." Mare pisicher Albert asta.
Chestia e ca stiu ca sunt la fel de prost ca restul de langa mine dar totusi vad multe prostie in jurul meu. Iti dai seama cata prostie vedea Einstein daca zise el aceste frumoase vorbe de duh :))

Dracu sa o ia de viata ca e greu uneori cand o iei de jos! Sunt si mandru unde am ajuns, dar sunt si razvratit. Motivele razvratirii sunt multe. Uneori ma uit la oamenii aia deosebiti care au diverse probleme majore si cu toate astea se ridica la inaltimea,peste marlanii care ii judeca din priviri. Chinuiti de handicapuri severe fac salturi uriase in asi depasi conditia si e uimitor acest fapt. Eu sunt razvratit ca desi am sanatate de zimbru is prost ca un mormoloc si nu fac nimic de a iesi din pleava societatii din care fac parte.Sunt razvratit si pentru ca vad atatia prostii cu tot felul de atuuri care se risipesc... asta e alta poveste

Cert e ca libertatea nu mai e ce era candva, acum are alt sens.
Oricum ar fi gustul vietii nu mi-l pierd atata timp cat muzica si dans exista
Recomand pt ogoirea sufletului, cand libertatea dispare, GOTAN PROJECT Last Tango In Paris
Speranta - nu stiu pe unde e, mama ei - dar exista, stiu ca exista