Wednesday, November 2, 2011

Cand oare?

Mi-au trebuit aproape 30 de ani sa ajung la o concluzie amara: nu stiu ce dracu vreau sa fac in viata!!! Nu stiu ce vreau sau ce stiu sa fac!
Ma plictisesc repede ca o maimuta, stiu sa fac multe lucruri dar, in esenta, nimic.
Trist as zice repede, dar nu asta ma enerveaza cel mai tare, cel mai tare ma enerveaza ca imi dau seama de toate aceste lucruri. Daca eram un pic mai prost nu avem aceaste remuscari. Nu imi dadeam seama prea mult ca timpul trece, ca nu las in urma nici o urma remarcabila, ca nu mi-am gasit ceva sa fac, astfel incat sa fiu fericit in cele mai multe dimineti.
Muncesc mult si prost! cum mi-a zis cineva demult, cand probabil dadeam primele semne de comportament haotic.
Acum tristetea mea nu are nici o valoarea daca o privesc de la o scara mai larga pentru ca sunt inca prea multi prosti pe langa mine. Toata lumea, toata lumea sare acum cu mine! ... sus tot mai sus...

Ma gandesc si caut. Sunt intr-o permanenta stare de cautare, agitat ca un pepsi. Sunt panicat ca timpul trece si ceea ce fac nu se concretizeaza in ceva in urma mea. Poate doar gunoiul, pe care il las in urma, ar forma o gramada sanatoasa daca cineva l-ar aduna.
Pe langa trecerea timpului care imi toceste nervii am si obsesia faptului ca sunt doar un alt cacat in ploaie. Putine sunt activitatile pe care le-am facut, care au generat ceva bun pentru altii.
Nu rade, tu cel care citesti, ca nu se stie cu cat esti mai bun ca mine :)

Conform unor batrani in viata tre sa faci o casa – sa plantezi ceva copaci sa faci o familie si un copil si cam asta ar fi. Oare asta ar fi tot? Dar de restul cine se ocupa?
Ia sa vedem - copaci am plantat? Da, as zice ca da - chiar daca vecinii nu imi inteleg grija pentru viitor!
Casa am facut? - nu chiar - dar lucrez cu drag si spor cu o echipa de profesionisti -D-zeii mamii lor! - la refacerea apartamentului care mi l-a lasat mama. Deci sunt pe drumul cel bun!
Familie si copii nu am facut inca - sincer ma cac pe mine de frica sa nu cresc si eu numarul de copii din orfelinate. Subiect greu si mare il lasam deoparte pentru moment.

Simt nevoie sa schimb ceva – sa produc ceva – m-am saturat de anonimat, m-am saturat de rutina, m-am saturat de prosti, de incompetenta, de cocalari, de invidiosi, de clampanitori, de laudarosi, de specialisti de Bucuresti si m-am saturat de mine.

M-am saturat eu de mine dar imi place sa ma plang se pare.

No comments:

Post a Comment